Istorie
Dacia a fost partial ocupata de catre Imperiul Roman în anul 106 (imparatul Traian) care ulterior s-a retras din Dacia in perioada 270-275 (imparatul Aurelian).

Î n Evul Mediu, populatia de pe teritoriul actual al României traia în trei principate distincte: Tara Româneasca, Moldova si Transilvania. In secolul 18, primele doua (Moldova 1711, Tara Romaneasca 1716) au fost vasale Imperiului Otoman, dar aveau autonomie interna, perioada cunoscuta ca perioada domnitorilor fanarioti. Transilvania apartinea Ungariei, apoi Imperiului Otoman, apoi Imperiului Austro-Ungar, dar având de asemenea o autonomie larga.

Statul modern român a fost creat prin unirea dintre principatele Moldovei si Tarii Românesti, în anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor în ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost nevoit sa abdice în anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, datorita orientarilor politice diferite ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. Dupa înlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza, conducerea tarii a fost asigurata de o Locotenenta Domneasca, aceasta fiind indirect responsabila pentru perpetuarea Unirii. Aceasta nu fusese

Tara îsi va mari teritoriul ca urmare a celui de-al doilea razboi balcanic, când în urma Pacii de la Bucuresti (1913) se obtine Cadrilaterul si a Primului Razboi Mondial, când Transilvania, Bucovina si Basarabia sunt obtinute, în cea mai mare parte, prin aplicarea politicii "autodeterminarii natiunilor" (principiile wilsoniene, cu initiative locale si plebiscite), dar având ocazional aspectul unor campanii militare (1918-1919).

Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au fost încorporate Uniunii Sovietice în 1940, recuperate în anul 1941 si apoi din nou încorporate în Uniunea Sovietica în anul 1944, iar astazi se afla în componenta Republicii Moldova si a Ucrainei. În anul 1940, Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.

Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, România va deveni o tara comunista sub influenta Uniunii Sovietice - contracarata, dupa cca. 1965, de o varianta autohtona de regim comunist, ocazional, în probleme de politica externa, în opozitie cu URSS. Regimul a ramas îndepartat de orice alta tentativa de reforma interna, întorcându-se la abordari dogmatice autoritare, cu manifestari represive, pe masura ce era confruntat cu politicile de Perestroika. În decembrie 1989, la capatul unei serii de evenimente sângeroase, edificiul politic comunist s-a prabusit.

Numele tarii a fost Republica Populara România (RPR, 1947-1965) si Republica Socialista România, (RSR, 1965-1989). Numele actual, România, dateaza din 1989.

Dupa încheierea Razboiului rece în 1989, România si-a îmbunatatit relatiile cu Europa, a aderat la OTAN în 2004 si este într-un stadiu avansat al integrarii europene. Tratatul de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat de reprezentantii statelor membre si cei ai tarilor aderente în Luxemburg, la Abatia Neumünster, pe 25 aprilie 2005, urmând sa intre în vigoare la 1 ianuarie 2007. Procesul de ratificare al Tratatului de aderare este în plina desfasurare în parlamentele tarilor membre.

Politica
Parlamentul României este bicameral, fiind alcatuit din Senat, cu 137 de membri, si Camera Deputatilor, cu 314 de membri. Un numar de 18 locuri suplimentare în Camera Deputatilor sunt rezervate reprezentantilor minoritatilor nationale. Diferenta numarului de membri se datoreaza normei de reprezentare diferite de la o Camera la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Are rol legislativ, discutând si votând legile ordinare si organice, atât in comisiile de specialitate cât si în plen. Membrii parlamentului sunt alesi prin vot pe lista, universal, direct si secret. Sistemul electoral este unul proportional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depasit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, în baza unui algoritm). Alegerile se tin o data la patru ani, ultimele având loc la 28 noiembrie 2004.

Presedintele României este ales prin vot direct o data la cinci ani, printr-un sistem majoritar, în care câstigator este declarat cel care acumuleaza, la primul tur de scrutin, 50%+1 din voturile alegatorilor înscrisi în listele electorale. Daca acest procent nu se atinge, are loc un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi candidati, fiind declarat câstigator candidatul care întruneste cel mai mare numar de voturi. Pâna la revizuirea Constitutiei în 2003, mandatul prezidential era de 4 ani. Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru, în urma consultarii partidului care are majoritate absoluta în Parlament ori, daca nu exista o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. La rândul sau, Primul ministru îsi alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobarii parlamentului. Guvernul împreuna cu presedintele reprezinta puterea executiva în stat. Ultimele alegeri au avut loc la 28 noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), respectiv la 12 decembrie 2004 (al doilea tur de scrutin).

Puterea judecatoreasca este exercitata de Înalta Curte de Casatie si Justitie împreuna cu curtile de apel, tribunalele si judecatoriile.

Constitutia României, adoptata în 1991 si modificata în 2003, este bazata pe cea din 1923 si pe a celei de-a V-a Republici Franceze.

Judete
Teritoriul României este împartit în mai multe regiuni istorice, si nu exista planuri de viitor pentru transformarea acestora în comunitati autonome. Totusi, exista un plan de creare a unor regiuni de dezvoltare economica, formate din mai multe judete în functie de pozitia lor geografica. Deocamdata, România este împartita administrativ în 41 de judete, plus municipiul Bucuresti.



Harta administrativa a României
Judetele sunt (în ordine alfabetica):

Geografie


Harta României

O mare parte din granita României cu Serbia si Bulgaria este formata de fluviul Dunare. Granita cu Republica Moldova este formata de râul Prut, un afluent al Dunarii.

Muntii Carpati, care se ridica pâna la peste 2.500 m,domina relieful României, cel mai înalt vârf, Vf. Moldoveanu, atingând 2.544 m.

Orase importante sunt:
Bucuresti 1.921.751 locuitori,
Iasi 321.580 locuitori,
Cluj-Napoca 318.027 locuitori,
Timisoara 317.651 locuitori,
Constanta 310.526 locuitori,
Craiova 304.142 locuitori.